După ce a fost demisă de la conducerea Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, susține că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, NU este interesat de „boala X”(n.r. boală denumită generic „x”, pentru că este doar o ipoteză cu privire la un virus necunoscut (x) care ar putea genera „o nouă pandemie”. Mai exact, Alexandru Rafila nu ar fi primit o informare oficială de la Ministerul Sănătății cu privire la măsurile pe care le ia pentru prevenirea unei boli care încă nu a apărut.
Iată ce scrie Beatrice Mahler pe Facebook, după ce a fost înlocuită de la conducerea spitalului mai sus menționat: „ Nu este un joc și nici o glumă, este o boală pe care lumea medicală internațională o privește cu mare atenție”
M-am întrebat dacă strategia Ministerul Sănătăţii – România este cea de a atenționa populația….am căutat… nu am găsit nimic. Domnul Ministru Prof. Dr. Alexandru Rafila are alte priorități, sigur nu sănătatea publică”.
Ce verificăm, de fapt. Ce se știe la nivel global despre „BOALA X”. Ce trebuie să facă statele pentru „boala X”
Iată ce ce știe despre „boala X”: La începutul anului 2024, la Forumul Economic de la Davos, liderii politici din lumea întreaga au dezbătut pagubele pe care le-am putea suferi, dacă un virus încă neidentificat(n.r de acceea i se spune X) ar genera o pandemie. Printre cei care au luat cuvântul despre această virus care, încă, nu are simptome oficiale, s-a numărat și Michel Demaré, președintele Consiliului de administrație al AstraZeneca (n.r. companie farmaceutică, care a produs vaccinul anti Covid).
Organizatorii Forumului Economic Mondial încă nu publicat date cu privire la riscul economic, social, medical al virusului care ar provoca „boala X”, însă, susțin că această dezbatere este și este un mesaj la reziliență, pentru a se evita pierderile cum au fost cele în cazul pandemiei de Covid.
Ce a făcut Organizația Mondială a Sănătății(OMS). Statele nu pot lua măsuri concrete câtă vreme NU SE ȘTIE DESPRE CE VIRUS ESTE VORBA
OMS a lansat Rețeaua internațională de supraveghere a agenților patogeni (IPSN). Aceasta va oferi tuturor națiunilor acces la secvențierea genomică pentru a identifica și a răspunde la amenințările de boli emergente cu ajutorul genomicii.
Genomica – studiul materialului genetic care se găsește într-un virus – îi ajută pe oamenii de știință să identifice mutațiile care pot face ca un agent patogen să devină mai infecțios sau mai mortal.
Oamenii de știință pot dezvolta apoi tratamente și vaccinuri care să acționeze împotriva acestora, iar națiunile pot organiza un răspuns în timp util, însă, la acest moment, așa cum au transmis organizatorii Forumului Economic Mondial au dezbătut posibile măsuri pentru a nu fi luați pe „nepregătite”.
Statele europene se aliniază măsurilor recomandate de OMS în momentul în care o boală este menționată ca amenințare pentru supraviețuire. Însă, la acest moment, nu se poate vorbi despre un virus REAL „X”, care să fi cauzat decese. Este adevărat, în lume, au apărut decese suspecte, cu precădere în Congo, însă, autoritățile NU le-au asociat în mod oficial cu vreun virus „X”.
Lista OFICIALĂ A BOLILOR CARE AMENINȚĂ
MS a identificat nouă boli care reprezintă cel mai mare risc pentru sănătatea publică. Acestea au fost considerate a fi cele mai riscante din cauza lipsei de tratamente sau a capacității lor de a provoca o pandemie.
COVID se află pe listă, alături de febra hemoragică Crimeea-Congo, o boală transmisă de căpușe care ucide 30% dintre cei spitalizați.
Ebola, care ucide aproximativ jumătate dintre cei pe care îi infectează, este un alt caz. Aceasta provoacă vărsături, diaree, erupții cutanate, îngălbenirea pielii și a ochilor și sângerări prin mai multe orificii, inclusiv prin ochi, urechi și gură.
Marburg, unul dintre cei mai letali agenți patogeni descoperiți vreodată, cu o rată de mortalitate de 88%, reprezintă, de asemenea, o amenințare. Acesta provoacă simptome similare cu cele ale Ebola.
Febra Lassa, care este ușoară sau nu provoacă simptome în 80% din cazuri, ucide aproximativ 1-3% din cei pe care îi infectează. Este endemică în unele părți din Africa de Vest, dar în Marea Britanie au fost înregistrate doar 11 cazuri și un deces.
Coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și sindromul respirator acut sever (SARS) se află, de asemenea, pe lista de supraveghere pandemică a OMS.
Virusul Nipah, identificat pentru prima dată la om în 1998, provoacă o boală asemănătoare gripei care poate evolua spre dificultăți respiratorii. Acesta este fatal pentru aproximativ trei sferturi dintre cei cu infecții confirmate.
MERS provoacă febră și tuse, care se pot transforma în pneumonie și dificultăți de respirație. A fost depistată pentru prima dată în Orientul Mijlociu în 2012 și ucide aproximativ 35 % dintre cei pe care îi infectează.
SARS, identifica pentru prima dată în China în 2003, a fost prima boală nouă gravă și infecțioasă din acest secol, are o rată de mortalitate de trei procente.
Rift Valley, o infecție răspândită de animalele infectate și întâlnită de obicei în Africa subsahariană. Aceasta ucide aproximativ unu la sută dintre cei infectați.
De ce este trunchiat mesajul fostei managere de la Marius NASTA
În postarea sa publică, Beatrice Mahler, vrea să inducă ideea, pe un ton emoțional, de nemulțumire, că Ministerul SĂNĂTĂȚII nu a luat măsuri pentru o boală care nu există și asociază în mod fals decese cu „boala X”. Mai mult decât atât, România nu poate lua măsuri având în vedere că „boala X” este la nivel de ipoteză, lucru recunoscut chiar și de OMS.
Surse oficiale de informare: OMS, Forumul Economic Mondial.
 care ar putea genera „o nouă pandemie”.){kind=link}