Trăim în era digitală , cea a „influencerilor”. Milioane de mame din lumea întreagă își fotografiază, filmează copiii, încă din primele zile de viață(…).
Îi expun în fel și chip pe rețelele de socializare, cu precădere pe TikTok, de cele mai multe ori, pentru a monetiza vizualizările. Cât delegal este acest lucru și de ce părinții au un rol crucial în protejarea drepturilor copilului, într-un scurt dialog cu Andreea Claudia Păun, grefier și doctor în Drept, autoarea monografiei „Dreptul copilului la informație și rolul părinților – provocări și vulnerabilități în era digitală”. Merită citit, nu doar de juriști!.
G. D: Recent, a apărut monografia „Drepul copilului la informație și rolul părinților-provocări și vulnerabiliăți în era digitală”. Cum a pornit ideea de a scrie această lucrare și de ce ar trebui să o ciească părinții? Este o lucrare doar penru părinți și juriști?
Andreea Păun: -Vă mulțumesc pentru invitație și pentru timpul acordat pentru a lectura acest material!
Monografia ,,Dreptul copilului la informație și rolul părinților – provocări și vulnerabilități în era digitală” a apărut la Editura Universul Juridic în luna martie a acestui an și este o lucrare de suflet.
După ce am devenit mamă, am constatat faptul că mass-media digitală și platformele de socializare au un rol extrem de important în viața copiilor. Acest rol vine atât cu avantaje, cât și cu dezavantaje.
La o simplă căutare pe platformele de socializare, putem observa o multitudine de fotografii expunând copiii minori, din dorința nestăvilită a părinților de a-și expune o parte din viața personală. La început poate să fie din pură fericire și entuziasm, dar atunci când devine o constantă, iar viața copilului este una exclusiv publică, apar anumite probleme.
Parcurgând foarte multe studii privind protecția datelor personale în sfera digitală, dar și jurisprudență privind pornografie infantilă, violența cibernetică îndreptată împotriva copiilor, am devenit conștientă de riscurile la care îi expunem, voluntar sau involuntar, pe copiii noștri.
Această lucrare trage un semnal de alarmă într-o eră hiperdigitalizată. Datele copiilor minori devin publice atât de facil și pot să fie utilizate în aceeași manieră.
Recent am citit un interviu al unei ,,mămici-influencer” care mărturisea faptul că uneori fetița acesteia îi solicită să oprească filmarea și nu se simte în largul ei, iar comentariile la videoclipurile postate pe TikTok cu fetița minoră sunt unele care țin de sfera pedofiliei. Acest aspect m-a frapat și m-a făcut să simt neputința copilului de a se apăra în fața amalgamului informațional nociv din online.
Lucrarea pe care am realizat-o punctează vulnerabilitățile și provocările la care sunt expuși copiii pe internet și este o sursă de informare atât pentru aceștia, cât și pentru părinții lor, dar și pentru juriști și toate celelalte categorii sociale și profesionale.
Este o lucrare menită să reflecte toxicitatea informațională și felul în care aceasta se răsfrânge asupra copiilor.
De asemenea, lucrarea tratează și fenomenul ,,sharenting-ului”, sau nevoia stringentă a părinților de a posta fotografii și videoclipuri ale copiilor minori pe diverse platforme de socializare. Acești părinți fie nu sunt informați conform, fie aleg să nu ia în considerare necesitatea protecției dreptului la viață privată și la imagine aparținând copiilor minori.
Este o problemă tot mai întâlnită astăzi în online, dar sunt convinsă că are foarte multe remedii, pe care le-am expus cu titlu limitativ în cadrul lucrării. De asemenea, părinții au numeroase surse de informare pentru a garanta protecția adecvată a copiilor în sfera digitală.
GD-Aș extinde puțin înrebarea și spre alte elemente specifice „erei digitale”. Ca jurist, care sunt principalele vulnerabiliăți în protecția datelor noastre. În opinia dumneavoastră, la ce ar trebui să fim atenți atunci când deschidem un site, un cont pe rețelele de socializare sau postăm o fotografie în mediul online? De asemenea, aș dori să aflu opinia dvs. cu privire la modul în care AI influențează juridicul.
Andreea Claudia Păun: În ceea ce privește protecția datelor noastre personale trebuie să pornim de la întrebarea ,,De ce simțim nevoia să furnizăm date personale într-un spațiu digital public?”.
În sfera online, respectiv pe platformele de socializare, nicio persoană nu este obligată să posteze fotografii personale și nici să își expună viața privată. Cu toate acestea, foarte multe persoane aleg să o facă, în mod special părinții.
Principalele vulnerabilități sunt reprezentate de furtul de identitate, diseminarea datelor în mod ilegal către terțe persoane, utilizarea imaginilor și a videoclipurilor cu minori în scopuri sexuale. De asemenea, accesările anumitor site-uri care ne solicită datele trebuie să fie dublate de o protecție adecvată și de o informare corectă a utilizatorului.
Când utilizatorul este minor, informarea este cu atât mai importantă.
Momentan, în cadrul platformelor de socializare, nu există o verificare adecvată a vârstei utilizatorului, care poate să bifeze foarte simplu o căsuță de genul ,,Confirm că sunt major” și să acceseze orice fel de conținut.
Când deschidem un cont pe rețelele de socializare, trebuie să avem în vedere interacțiunea cu alți utilizatori, care trebuie să fie persoane cunoscute. De asemenea, nu trebuie să furnizăm date personale și nici alte informații despre viața privată.
Ca părinți, avem datoria să verificăm conținutul la care este expus copilul nostru, iar dacă nu are vârsta necesară pentru a avea un cont pe platformele de socializare trebuie să tratăm situația ca atare și să îi explicăm importanța folosirii dispozitivelor digitale conform vârstei.
În materie de inteligență artificială, cred ca aceasta are un rol benefic, câtă vreme este un instrument care ajută în cercetarea și diseminarea calitativă și corectă a informației. Cu toate acestea, informația trebuie verificată și din alte surse, pentru că tehnologia nu oferă întotdeauna și soluția corectă, ideală.
Ca puncte forte, AI poate să fie o soluție facilă, rapidă, la îndemână, dar cred cu tărie că cercetarea juridică propriu-zisă, utilizând cărți juridice și alte surse similare, rămâne cheia de bază a sistemului de drept.
În încheiere aș vrea să subliniez faptul că nicio inteligență nu poate suplini interacțiunea umană. Aceasta este primordială într-o societate care devine pe zi ce trece tehnologizată. În timp, preconizez că ne vom întoarce la origini, la cele sănătoase, în care vom prioritiza viața personală și sănătatea în detrimentul unui dispozitiv care generează pură nesiguranță și un crâmpei de efemer.
Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în activitate!
Le mulțumesc și cititorilor dumneavoastră pentru interesul acordat acestui material!
Cine este Andreea Claudia Păun
Educație și formare: studii universitare de doctorat, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova (2017-2020), absolvite cu distincția Magna cum laude; studii universitare de masterat, disciplina Dreptul afacerilor, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova (2016-2017).
Experiență profesională: grefier, Curtea de Apel Craiova (2021-prezent)
Monografia „Dreptul copilului la informație și rolul părinților – provocări și vulnerabilități în era digitală” poate fi comandată aici: